„Îmi propun să trec în revistă câteva mari întrebări pe care oamenii
și le-au pus – și nu încetează să și le pună – generație după generație.
Sunt întrebările fundamentale privitoare la condiția umană. Ele
continuă, în mare parte, să rămână fără răspuns, sau, și mai derutant,
primesc adesea, din belșug, răspunsuri multiple și contradictorii.
Evident, nu am soluții de propus pentru a face lumea mai inteligibilă.
M-am mulțumit să identific nedumeririle. Lista lor e impresionantă.
Trăim în plin mister.“ – Lucian Boia
„De-a lungul istoriei se produc nenumărate efecte perverse:
evenimente sau evoluții care au cu totul alte urmări decât cele
preconizate. «Unde dai și unde crapă» – zice o vorbă românească. În
ciuda tonului glumeț, e o remarcă foarte serioasă, care sugerează o
întreagă filozofie a istoriei. Într-adevăr, nu știm niciodată la ce să
ne așteptăm. Şi viața omului, și istoria omenirii sunt pline de
surprize, la fiecare pas.
Democrația (de tip occidental) poate fi
considerată o reușită, dar nici în cazul ei nu lipsesc factorii
perturbatori. De fapt, totalitarismele secolului XX s-au instaurat
profitând tocmai de condițiile create în cursul amplului proces de
democratizare. În Germania lui Bismarck, Hitler ar fi rămas un obscur
pictor de firme. El și mișcarea nazistă, în genere, au ajuns la putere
tocmai în urma unei competiții de tip democratic, prin alegeri libere,
pe baza votului universal. Democratica Republică de la Weimar, și nu
Prusia aristocratică, i-a netezit drumul spre putere. Electoratul
«democratic» se lasă ușor manipulat, spre deosebire de elita
conducătoare din regimurile predemocratice. Regula «un om, un vot» așază
pe același plan persoane cu competențe foarte inegale și dă în cele din
urmă câștig de cauză celor mulți, de fapt însă nu acestora, ci celor
care au știut să-i manipuleze mai eficient. Hotărât lucru, nu ne aflăm
într-o perioadă prea bună. Un vânt de anarhie străbate planeta.“ –
LUCIAN BOIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu