Marele IORGA omniprezent internațional

Contemporanul » Evenimente - Lansări » Un domeniu de studiu impus la nivel internaţional de istoricul Nicolae Iorga

Un domeniu de studiu impus la nivel internaţional de istoricul Nicolae Iorga

Scris de Conte în Evenimente - Lansări Din numărul: Nr. 10 / Octombrie 2019 23 octombrie 2019 0 4 Accesări

Congresul a avut ca invitaţi peste 400 de specialişti din peste 30 de ţări şi este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud‑Est Européen…

Relativ recent Academia Română a organizat la Bucureşti cel de‑al XII‑lea Congres Internaţional de Studii Sud‑Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale şi religioase în Sud‑Estul Europei. Congresul a avut ca invitaţi peste 400 de specialişti din peste 30 de ţări şi este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud‑Est Européen (AIESEE). Deschiderea congresului a avut loc în Aula Magna a Facultăţii de Drept, unde au luat cuvântul prof. Alexandre Kostov, preşedintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, şi dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române şi preşedinte al Comitetului de organizare.

Lucrările congresului au fost împărţite în 35 de secţiuni, care s‑au desfăşurat de‑a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipseşte niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei şi a dreptului, etnografie, folclor etc.

Fiecare zi a prevăzut conferinţe inaugurale susţinute de reputaţi specialişti din Europa şi din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger şi prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago şi preşedinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreşedinte al Academiei Austriece de Ştiinţe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.

Cea mai mare parte a sesiunilor s‑a desăşurat la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, căreia i s‑au alăturat, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod şi Arhivele Naţionale.

În perioada desfăşurării congresului, au fost organizate mai multe expoziţii, mese rotunde şi lansări de carte: prezentarea colecţiei Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud‑Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online; vernisajul expoziţiei Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Naţională; lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online, prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române; vernisajul expoziţiei Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Naţional de Istorie; masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654‑1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018‑2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei, unde au luat cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi şi Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Aniţa şi dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.

Continuarea acestei tradiţii durabile prin organizarea acestui congres de studii sud‑est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialişti din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internaţional a locului privilegiat pe care l‑a avut şi îl are, în continuare, România în promovarea cunoaşterii reciproce şi a colaborării academice în spaţiul sud‑est european…

Tematica integrală a congresului a cuprins următoarele: Dinamici religioase între Pontul Euxin şi Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanţ şi în Sud‑Estul european, Sud‑Estul european şi Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală şi continuitate, Reţele în Sud‑Estul european: politică, comerţ, cultură (sec. XIV‑XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale şi forme culturale ale credinţei, Apocrifele biblice în Sud‑Estul european: variaţie şi transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în şi pentru Sud‑Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarităţi familiale şi geografice, reţele şi tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea naţiunilor sud‑est europene, Migraţia, condiţie umană şi politică în Sud‑Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieşirea din Marele Război: societăţile sud‑est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism şi dincolo de ea, Moştenirea imperiilor în Balcani: România şi Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră şi strâmtorile: o permanenţă istorică sud‑est europeană, Devoţiune şi donaţii pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud‑Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii şi Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali, Imaginea creştinătăţii răsăritene şi a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI‑lea, Între ţar, kaiser şi sultan: noi abordări ale epocii Revoluţiei la Dunărea de Jos şi în regiunea Mării Negre, Pe fluvii şi pe mare: conflict hidropolitic şi cooperare maritimă în Sud‑Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiţie, iconografie, Georgia şi Sud‑Estul european: moştenire bizantină şi parcurs cultural comun, Minorităţile religioase în Sud‑Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere şi închidere a teritoriilor, Doctrine, mişcări şi regimuri totalitare în Sud‑Estul european în sec. XX, Viaţa cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană şi statele sud‑est europene, Conservarea moştenirii culturale şi artistice în Sud‑Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud‑est europene.

Au fost organizate pentru participanţii la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia şi Bucovina, preţioase tezaure documentare pentru evoluţia istorică şi culturală a acestui spaţiu sud‑est european. Organizarea la Bucureşti, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internaţional de Studii Sud‑Est Europene are o relevanţă specială pentru istoria şi cultura noastră, întrucât iniţiativa înfiinţării unui institut de cercetări care să studieze viaţa şi cultura popoarelor din sud‑estul Europei a aparţinut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud‑Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci şi Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume şi a reuşit, în scurt timp, să impună pe plan internaţional o disciplină ştiinţifică autonomă.

Continuarea acestei tradiţii durabile prin organizarea acestui congres de studii sud‑est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialişti din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internaţional a locului privilegiat pe care l‑a avut şi îl are, în continuare, România în promovarea cunoaşterii reciproce şi a colaborării academice în spaţiul sud‑est european.

(Biroul de comunicare al Academiei Române