Lecturi fascinante de iarnă: 3 cărți în care ştiinţa se împleteşte cu magia

Posted by Andreea Baluteanu | 5 Feb, 2019 | Articole | 0 |

Ce poate fi mai potrivit într-o seară rece de iarnă decât să te răsfeți cu o carte pe care nu o poți lăsa din mână? Fie că alegi romane science fiction pline de peripeții incredibile sau cărți fantasy care te fac să îți dorești ca magia să fi fost reală, știi că vei avea parte de o delectare care te va face să uiți de ceea ce se întâmplă dincolo de fereastra ta. Însă cine spune că trebuie să alegi? Dacă în viața de zi cu zi există o contradicție clară și o delimitare precisă între știință și magie, supranatural sau tot ce nu poate fi explicat, în lumile imaginare din cărți lucrurile nu trebuie să stea așa. Ai mai jos cele mai bune exemple în sprijinul acestei idei: 3 cărți cu știință și magie, numai bune de descoperit în zile reci de iarnă!
Dat fiind faptul că Deborah Harkness e profesor de istorie și de istoria științei, dar e pasionată în același timp de magie, ocultism și alchimie, nu e de mirare că prima carte de pe lista noastră este faimoasă pentru faptul că împletește știința cu magia într-un mod exemplar. Precum creatoarea sa, protagonista din „Cartea pierdută a vrăjitoarelor”, Diana Bishop, alege știința, dar are puternice și de necontestat legături cu magia. Prin venele sale curge sânge de vrăjitoare și este destul de probabil să reprezinte cea mai puternică ființă magică a timpurilor sale, ceea ce nu o descurajează însă să renunțe la moștenirea sa și să aleagă cariera universitară. Hotărând că știința e tot ce contează, Diana studiază la Oxford, dar descendenţa sa nu îi dă pace, așa că în cursul unei sesiuni de lectură la bibliotecă descoperă un manuscris alchimic aflat sub o vrajă: Ashmole 782. Din instinct, protagonista rupe vraja și deschide Cartea pierdută a vrăjitoarelor, ce pare să adăpostească în cuprinsul ei cele mai prețioase secrete ale lumii supranaturale. Demoni, vrăjitoare și vrăjitori sunt pe urma sa, dar și vampirii conduși de Matthew Clairmont. Sofisticat și arătos, vampirul arată de puțin peste 30 de ani, dar are o vârstă care te va lăsa năuc. E genetician și pasionat de teoriile lui Darwin, temându-se de faptul că specia sa va fi extinsă. Bineînțeles, între cei doi se stârnește o poveste de dragoste ce se va hrăni cu același melange de știință și magie și care va pune în pericol fragilul echilibru din lumea imaginată de Harkness. Dacă îți dorești o carte care să jongleze cu știința și magia fără a favoriza pe niciuna dintre ele, seria de cărți fantasy a americancei e tot ce ai nevoie. „Cartea pierdută a vrăjitoarelor” e urmată de încă două titluri în așa numita All Souls Trilogy: „Școala nopții” și „Cartea vieții”. Ai timp suficient în nopțile lungi de iarnă ce ne-au mai rămas pentru a le descoperi.
George R.R. Martin e considerat unul dintre cei mai înzestrați povestitori ai timpurilor noastre, și se pare că și el a fost atras în lupta dintre știință și magie. Dacă Harkness face tot posibilul pentru a nu acorda puncte suplimentate niciuneia dintre cele două abordări, Martin ia partea magiei sau cel puțin așa ne lasă să înțelegem până în momentul actual, când mai are încă două cărți de lansat și posibilitatea (puțin probabilă) de a-și schimba orientarea. În debutul sagăi „Cântec de gheață și foc”, magia e o legendă din bătrâni și, dacă nu ar mai exista scheletele de dragoni din străfundurile Debarcaderului Regelui, mai că ai putea spune că aceștia nici nu au existat. În schimb, Marii Maeștrii din Citadelă duc un război silențios împotriva magiei și încearcă să promulge știința ca fiind forța motrice din Cele șapte regate. Firește, totul ia sfârșit atunci când Daenerys Targaryen se supune botezului de foc și devine mamă a celor trei dragoni, ce trezesc magia la viață. Vrăjitori, vrăjitoare, morții vii, Copii ai Pădurii și, bineînțeles, Umblători Albi încep din acel moment să populeze un univers în care politica și alianțele întortocheate păreau să fie singura atracție.
C.S.Lewis poate fi mai degrabă cunoscut grație capodoperei sale „Cronicile din Narnia”, dar înainte de a ni-i prezenta pe Aslan și frații Pevensie, autorul britanic ne-a dăruit o trilogie de proporții interplanetare, The Space Trilogy, în care mixează magia cu știința și influențele din religie. Out of the Silent Planet, Perelandra și The Hideous Strength îl au ca protagonist (primele două) și personaj (a treia) pe filologul și profesorul Elwin Ransom, despre care mulți consideră că este bazat pe cel mai bun prieten al autorului, la fel de faimosul J.R.R.Tolkien. În prima carte a trilogiei, Ransom este izgonit involuntar de pe Terra și ajunge pe Macalandra, planeta pe care o cunoaște sub numele de Marte. Alfă că aceasta este condusă de niște ființe celeste asemănătoare îngerilor, și că inclusiv Pământul avusese un asemenea gardian, închis acum. În cea de-a doua carte, Ransom ajunge pe Venus, Perelandra, de data aceasta o planetă edenică, amenințată din nou de forțele întunericului și de vechii săi vrăjmași. În ultima carte ne întoarcem pe pământ, acolo unde un automat gânditor vrea să supună oamenii în fața răului: avem parte acum de o nouă inserție a magiei prin învierea miticului Merlin. Deși mult mai puțin cunoscută decât Cronicile din Narnia, The Space Trilogy a avut parte de recenzii strălucite și este considerată o dizertație uluitoare pe tema binelui și a răului, dar și o serie de cărți care îți poate deschide ochii. E una dintre cele 3 cărți cu știință și magie ce îți vor transfigura ce a mai rămas din iarnă.
Tu ce părere ai despre aceste 3 cărți cu știință și magie? Ce alte exemple ai, de titluri care au împletit atât de frumos cele două abordări aparent atât de opuse?