Platforma civică Împreună: Apără copiii României
Către
Comisia de Învățământ, Știinţă, Tineret și Sport
Senatul României
Comisia de Învățământ, Știinţă, Tineret și Sport
Senatul României
Platforma
civică apolitică ÎMPREUNĂ, compusă din 506 ONG-uri și 130.000 membri
susținători persoane fizice, mandatată de 330.000 de cetățeni români în
campania Apără copiii României, semnalează aspecte de o
gravitate maximă cu privire la ideologizarea învățământului în România
prin proiectul de reformă gândit și implementat de „experți”. Vă
comunicăm astfel, prin prezenta sesizare adresată Comisiei, refuzul
Ministerului Educației și Cercetării de a comunica numele experților cooptați, calitatea și interesul în numele căruia aceștia acționează în aceste proiecte.
Neprimind
niciun răspuns de la MEC, vă aducem la cunoștință – pornind de la
exemplele concrete de notorietate în societatea românească – modul în
care par astfel realizate interese ale unor entități din afara școlii
publice românești, dar cu efecte răvășitoare asupra ei.
Activitatea
„experților” a fost și este invocată pentru a așeza procesul reformei
sistemului românesc de învățământ dincolo de limitele responsabilității
democratice. Cu alte cuvinte, „expertiza” comandată din rațiuni
politice, ideologice ori chiar de profit, dar care eludează transparența
democratică, a fost și este și în prezent folosită și constant
redefinită (experți fiind astfel și „antreprenorii educaționali” sau
diferitele organizații nonguvernamentale (ONG-uri) care fac, de fapt,
lobby pentru diverse entități private), având ca obiectiv scoaterea
procesului consolidării și perpetuării sistemului de educație din
România în afara unei reale dezbatei publice, deci democratice.
Prezența
în structurile care controlează procesul reformei învățământului
preuniversitar din MEC a unor directori de școli private din România,
prezență care este un exemplu evident de conflict de interese, vine să
susțină cele mai sus menționate, cu atât mai mult cu cât singurul
competitor real al învățământului privat este învățământul public, a
cărui continuă degradare cauzată de reformele neîntrerupte din ultimele
două decenii a avut ca efect direct și imediat creșterea „cotei de
piață” a învățământului privat.
Ȋn strânsă legătură cu cele de mai sus, adăugam că, în prezent, numeroase ONG-uri desfășoară diverse programe de schimbare la firul ierbii a învățământului românesc. Sute de școli
din România au fost înscrise de directorii lor în aceste programe,
deschizând astfel porțile unor organisme a căror acțiune în sânul
sistemului de învățământ public din România se desfășoară „cu sprijinul
Ministerului Educației Naționale”, deși nu a avut loc nicio dezbatere
publică în acest sens. Dintre programele care există, menționăm doar, cu
titlu de exemplu, Digitaliada, program susținut financiar de compania
privată Orange România S.A. și care urmărește „folosirea la clasă a
metodelor de lucru interactive și a conținutului digital educativ,
pentru a crește performanțele școlare ale elevilor.” La nivel național,
programul propune „materiale digitale educative, validate de experți
în educație”. În acest program sunt înscrise la acest moment 50 de
școli cu 5500 de elevi. Referitor la Digitaliada, un fost director al
Institutului de Științe ale Educației (ISE), în prezent unul dintre
experții ISE folosiți de MEC pentru a da gir științific proiectelor care
stau la baza nesfârșitelor reforme din învățământul românesc, declara,
printre altele, că: „Personal, cred că este unul dintre cele mai
puternice instrumente. În învățământul clasic de la noi, în prim plan
este profesorul, iar învățarea are la bază cunoașterea pe care
profesorul o transmite. Copiii trebuie s-o redea exact în aceeași formă –
învățatul pe de rost. Dar, în momentul în care ai un instrument digital
care mediază relația ta cu profesorul, presiunea și atenția nu mai este
doar pe profesor. Profesorul ușor-ușor face un pas în spate și nu mai este neapărat actor principal în sensul de cel care oferă cunoaștere, ci e cel care facilitează cunoașterea. Iar copiii învață în mod natural, spontan.”
Astfel,
considerăm că exprimarea de către experți ai MEC, în spațiul public, în
cadrul unui program ce se desfășoară „cu sprijinul Ministerului
Educației Naționale”, a unor puncte de vedere lipsite de orice
coroborare științifică invalidează caracterul științific al reformei
sistemului de învățământ din România, o reformă prin care profesorul fie
este dat la o parte din calea intereselor ideologice si ong-istice, fie
este reciclat prin costisitoare programe/training-uri/proiecte pe bani
publici spre a servi acestor interese care până acum au avut un singur
efect – degradarea învățământului.
Un alt exemplu ne este oferit de activitatea realizată de un consilier al MEC pe probleme de strategie, dar și fondator al Școlii Finlandeze din Sibiu, membru în board-ul acestei școli și membru în „core team”-ul ONG-ului EduNetworks care, cu sprijinul companiilor private Lidl România și Bitdefender, urmărește „transformarea” sistemului românesc de învățământ cu ajutorul a „9 organizații consacrate, 68 de specialiști în educație și 50 de mentori din mediul de afaceri”.
Actualmente, în program sunt înscrise 114 școli cu peste 64.000 de
elevi, asupra cărora vor avea impact activitățile din cadrul Edu
Networks. Programul urmărește ca în cinci ani să includă 500 de școli.
Alte
exemple de „expertiză” discutabilă propusă de MEC oferă un raport
asupra reformei învățământului românesc realizat de un grup de ”experți”
care cuprindea antreprenori educaționali, oameni de afaceri și
directori de școli private. Documentul oferă exemple ale efectelor
devastatoare pentru disciplinele respective în învățământul gimnazial și
liceal:
• unirea Matematicii cu Informatica în clasele V-VIII;
• transformarea Fizicii, Chimiei şi a Biologiei în disciplinele „ştiinţele vieţii” şi „ştiinţele mediului”;
• transformarea Istoriei în „Educaţie pentru societate”;
• reducerea istoriei universale a evului mediu, predată la clasa a VI-a, la doar trei nume: Ludovic al XIV-lea, Soliman Magnificul şi Ţarul Petru;
• predarea a două secoledin istoria poporului român (XIV-XVI) în doar două ore, timp în care profesorul trebuie să îi prezinte pe: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul.
• unirea Matematicii cu Informatica în clasele V-VIII;
• transformarea Fizicii, Chimiei şi a Biologiei în disciplinele „ştiinţele vieţii” şi „ştiinţele mediului”;
• transformarea Istoriei în „Educaţie pentru societate”;
• reducerea istoriei universale a evului mediu, predată la clasa a VI-a, la doar trei nume: Ludovic al XIV-lea, Soliman Magnificul şi Ţarul Petru;
• predarea a două secoledin istoria poporului român (XIV-XVI) în doar două ore, timp în care profesorul trebuie să îi prezinte pe: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul.
Recent, Consulul Onorific al Finlandei la Sibiu ne-a asigurat că: „Modelul finlandez este punctul de inspiraţie pentru viziunea Educația ne Unește,
singurul document strategic în vigoare la momentul actual, fiind
contribuția colegului meu Radu Szekely la dezvoltarea sistemului
educaţional românesc.”
Educația ne unește
prevede, printre altele, că învățătorului i se prelungește mandatul
până în clasa a șasea și că dirigintele dispare, înlocuit cu un
„consilier de orientare profesională”:
„Ciclul secundar inferior începe la vârsta de 12 ani, durează 3 ani, și
se desfășoară în școli generale, sub îndrumarea cadrelor didactice
specializate pe discipline și a unui consilier de orientare
profesională, care este cadru didactic specializat în orientare
profesională și preia rolul actual al dirigintelui”. Încă de la acest
nivel, elevul va fi „ajutat” de sistem prin „consiliere școlară” să își
„aleagă viitoarea profesie”. Practic, această etapă marchează sfârșitul
procesului de învățare așa cum s-a petrecut el din zorii civilizației și
până astăzi. Astfel, documentul precizează că scopul „ciclului secundar
inferior”, adică al gimnaziului, este socializarea cu pretext școlar:
„Utilizarea timpului în această etapă vizează reducerea drastică a
numărului lecțiilor tradiționale și ia în considerare alte modalități și
contexte de învățare, cum ar fi proiectele, atelierele, activitățile
din afara școlii, învățarea individuală etc.” Trecerea de la ciclul
secundar primar la cel secundar superior, adică de la gimnaziu la liceu,
se face pe baza unui examen al cărui coeficient de arbitrar e sporit
prin introducerea componentei tehnice și a „recomandării consilierului
de orientare profesională cuantificată ca procentaj din nota finală”.
La
nivelul gimnaziului se urmărește să se ,,dezvolte în principal
interesul pentru știință, arte, studiu și muncă”, limba și literatura
română, istoria și geografia fiind trecute pe linie moartă. Literatura
română, conform acestei „viziuni”, nu mai este studiată și cronologic,
în context istoric, ci doar ca „știință a comunicării” în limba română,
asemeni limbilor străine, învățate și ele ca pure instrumente de
comunicare, nu ca porți spre sisteme culturale complexe, structurate
diacronic.
Studiul (dacă se mai poate
spune astfel) românei – ca limbă și ca literatură – în ciclul secundar
(gimnaziu și liceu) își propune obiective de un primitivism evident.
Astfel,
la gimnaziu avem: „– Identificarea de fapte, opinii, emoții în mesaje
orale sau scrise, în contexte familiare de comunicare; – Exprimarea unor
gânduri, păreri, emoții în cadrul unor mesaje simple în contexte
familiare de comunicare; – Participarea la interacțiuni verbale în
contexte familiare, pentru rezolvarea unor probleme de școală sau de
viață”.
Abia la liceu își fac loc
rudimente de stilistică, retorică și abordare formală a unor texte
non-colocviale: „– Distingerea și interpretarea unei varietăți de texte
și mesaje receptate în diverse situații de comunicare, inclusiv în
contexte imprevizibile, formale și non-formale; – Aprecierea calității
estetice a textelor receptate; – Exprimarea de opinii, idei, sentimente,
argumente, contraargumente într-o varietate de contexte, inclusiv
profesionale, formulând o diversitate de mesaje și texte; – Participarea
responsabilă și creativă la o diversitate de interacțiuni în contexte
variate, inclusiv profesionale și sociale, prin respectarea unor
convenții de comunicare.”
Practic,
prin acest program, românii vor fi antrenați să devină imigranți în
propria limbă. Noțiunile și abilitățile primare care li se vor preda
până la 16 ani îi vor lăsa incapabili să analizeze mesaje mai complexe,
să facă analiza manipulărilor și sinteza cunoștințelor, să își
rotunjească un orizont de cultură, să devină cetățeni reponsabili. Soiul
de alfabetizare funcțională la care îi va expune „viziunea”
„experților” de la Institutul de Științe ale Educației nu va modela
decât consumatori de sloganuri și de emoții, oameni capabili să
descifreze enunțuri primare, dar incapabili să înțeleagă texte literare
clasice sau să analizeze/ deconstruiască, de exemplu, discursuri
electorale sau clipuri electorale mincinoase.
*
Concluzie.
Pornind de la campania noastră Apără copiii României,
campanie generată de experimentele de ideologie de gen aplicate asupra
copiilor români, cum au fost experimentele de notorietate din 19
ianuarie 2018 de la București ori din 24 februarie 2017 din Vrancea,
din anexă, denunțăm modalitatea de implementare a acestor proiecte, fără o dezbatere reală în societatea românească, ci doar cu invitarea anumitor ONG-uri cu platformă ideologică univocă, fără
consultarea reală a profesorilor cu experientă, ci doar a profesorilor
participanți la cursurile acelor ONG-uri, fără consultarea asociațiilor
de elevi din toată țara, ci doar a celor preferate pe criterii
netransparente și, mai ales, fără a cunoaște numele experților cooptați
de MEC și ISE și calitatea în care aceștia acționează.
Față
de faptul că în manualele școlare din România au început să pătrundă
noțiuni de ideologie de gen, în data de 25.03.2019, mandatată de 330.000
de cetățeni români, Platforma civică ÎMPREUNĂ a notificat Ministerul
Educației Naționale (MEC) și Institutul de Științe ale Educației cu
privire la refuzul introducerii ideologiei de gen în educația școlară.
Prin
Adresa nr. 724/15.04.2019, al cărei conținut este străin de solicitarea
transmisă de subscrisa în data de 25.03.2019 prin notificarea mai sus
menționată, MEN a răspuns că “experții cooptați cu atribuții în
evaluarea proiectelor de manuale școlare verifică respectarea
principiilor nediscriminării de orice fel.”
Prin acest răspuns, MEN
nu doar că nu adresează concret fondul problemei notificate ci, mai
mult, dă dovada de lipsă de transparență necomunicând cine sunt acești „experți cooptați” și calitatea în care aceștia acționează.
Ulterior am revenit către MEN cu solicitarea punctuală de mai jos, însă fără răspuns:
„1. Dacă ați luat act sau nu de refuzul de introducere a ideologiei de gen în educație, notificat dvs. sub nr. 724/26.03.2019, de către cei 300.000 de cetățeni români care au semnat pe listele noastre împuternicirea efectuării acestui demers juridic de somare a instituției dvs. să respecte refuzul de introducere a ideologiei de gen în educație.
„1. Dacă ați luat act sau nu de refuzul de introducere a ideologiei de gen în educație, notificat dvs. sub nr. 724/26.03.2019, de către cei 300.000 de cetățeni români care au semnat pe listele noastre împuternicirea efectuării acestui demers juridic de somare a instituției dvs. să respecte refuzul de introducere a ideologiei de gen în educație.
2. Numele “experților cooptați” despre care afirmați că verifică să nu fie încălcate principiile nediscriminării.
3. Criteriile după care au fost aleși/numiți acești “experți cooptați” de instituția dvs.
4.
Dispoziția legală în temeiul căreia activitatea și dispozițiile
“experților cooptați” prevalează dreptului constituțional prevăzut
pentru cetățenii români de art. 29 alin. 6 din Constituția României.”
Desconsiderarea
de către MEC/MEN a solicitărilor primite din partea a 330.000 de
cetățeni români, reprezintă o problemă gravă în sine dat fiind că intruziunea
oricărei forme a ideologiei de gen în educația copiilor constituie o
încălcare a dreptului acestora de a nu fi supuși abuzului, neglijenței,
violenței și exploatării, întrucât prin aceste acțiuni „sunt periclitate (…) dezvoltarea (…) mentală, spirituală, morală” a copilului, conform art. 89 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Stimați
membrii ai Comisiei, în fața desconsiderării abuzive a autorităților de
resort, vă predăm această problemă gravă care, deși privește sute de
mii de cetățeni, a rămas nesoluționată.
Credem
că sinergia eforturilor cadrelor didactice și ale părinților este aceea
care a dat întotdeauna și va putea da în continuare, măsura succesului
școlii românești și mai credem de asemenea că, în România, scopul școlii
este însușirea cunoștințelor și obținerea de rezultate cât mai bune de
către elevi, iar nu reeducarea acestora din urmă în sensul că pot fi
orice gen, indiferent de datul biologic în care s-au născut, și asta
doar în baza unei ideologii fără fundament științific, susținută de
“experți”.
Cu deosebită considerație,
Platforma civică ÎMPREUNĂ
Mihai Gheorghiu
Mircea Platon
Ana Săcrieru
Mihai Gheorghiu
Mircea Platon
Ana Săcrieru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu