Yuval Noah Harari, “Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”, București, Editura Polirom, 2018, traducere de Lucia Popovici, 394 de pagini

 

0

 

0

 

Rate This

(English version below)

Dacă „Sapiens” se vrea o incursiune nonconformistă în istoria speciei noastre, „Homo deus” explorează cu îndrăzneală viitorul ei. După ce, vreme de secole, ideologia dominantă a planetei a fost umanismul, e foarte posibil ca în curând lumea să fie structurată în jurul datismului. Dacă acceptăm că emoțiile și conștiința noastră pot fi definite în termenii unor algoritmi, idee îmbrățișată de biologia evoluționistă, atunci capitalismul și liberalismul se vor apropia de finalul dominației lor. O altă idee exploatată în carte e aceea a eului experimențial (responsabili pentru experiențele noastre) și eului narator (responsabil de poveștile pe care ni le spunem nouă înșine). Din multe puncte de vedere, „Homo deus” e o carte cu mult mai incitantă decât „Sapiens”. Probabil încurajat de succesul primei sale cărți, Yuval Noah Harari renunță la prudență și se dezlănțuie în formularea unor ipoteze e o prospețime intelectuală remarcabilă. Oricum ne-am raporta la ipotezele autorului, mintea cititorului e încurajată să gândească și să exploreze zone deloc confortabile, dar fertile intelectual. Recomand citirea celor două cărți succesiv; ele sunt parte a unui demers extrem de coerent și argumentat.

Nota mea: 10

While “Sapiens” explores the history of our species, from a new perspective, “Homo Deus” offers a daring glimpse into its future. Humanism has been for centuries the dominant ideology that shapes human society. It is probable that in future our world will be structured around a new doctrine, the dataism. If we accept that our emotions and our consciousness are nothing but elaborated sophisticated algorithms, then capitalism and liberalism are about to end their rule. The book also elaborates on the duality of our self: the experiencing self (a sum of our experiences) and the narrating self (the stories we tell ourselves about what we experience). From many perspectives, “Homo Deus” is a much more intriguing book as compared to “Sapiens”. Probably encouraged by the success of his first book, Yuval Noah Harari does not play safe anymore, but instead, he explores and formulates a bold and fresh hypothesis. No matter if the reader is persuaded or not, his/her mind feels encouraged to step outside the comfort zone and explore. I personally recommend reading both books one after the other as they seem to be parts of the same coherent intellectual project.

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la:
https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-re-citit-in-ultima-vreme-2016/
https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/
https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

„Pentru americanul sau europeanul de rând, Coca-Cola constituie o amenințare mult mai periculoasă decât al-Qaeda.” 

„În goana după sănătate, fericire și putere, oamenii își vor schimba treptat mai întâi o trăsătură, apoi alta și alta, până când nu vor mai fi umani.” 

„Acesta e paradoxul cunoașterii istorice. Cunoașterea care nu schimbă comportamentul este inutilă. Dar cunoașterea care schimbă comportamentul își pierde rapid relevanța. Cu cât avem mai multe date și cu cât înțelegem mai bine istoria, cu atât istoria își modifică mai iute cursul, iar cunoștințele noastre devin perimate.” 

„[…] Darwin ne-a privat de suflete. Dacă înțelegi cu adevărat teoria evoluționistă, înțelegi că nu există suflet. Este un gând înspăimântător nu numai pentru creștinii și musulmanii evlavioși, ci și pentru mulți oameni de rând care nu susțin nicio dogmă religioasă clară, dar care vor totuși să creadă că fiecare om are o esență individuală veșnică, care rămâne neschimbată de-a lungul vieții și care poate supraviețui intactă până și morții.” 

„Pentru a organiza o revoluție, numerele nu sunt niciodată de ajuns. Revoluțiile sunt stârnite mai curând de rețele restrânse de agitatori decât de mase.” 

„Oamenii își consolidează unul altuia credințele în mod constant, într-o buclă care se autoperpetuează. Fiecare ciclu de confirmare reciprocă strânge și mai mult rețeaua de sens, până când nu mai ai de ales și trebuie să crezi în tot ceea ce cred ceilalți.” 

„În secolul XXI, ficțiunea ar putea deveni așadar cea mai mare forță de pe pământ, depășind până și asteroizii capricioși și selecția naturală. Prin urmare, dacă vrem să ne înțelegem viitorul, calculele și înțelegerea genomurilor nu sunt nici pe departe de ajuns. Trebuie să descifrăm și ficțiunile care dau sens lumii.” 

„Poate că limbajul scris a fost conceput ca o modalitate modestă de a descrie realitatea, dar a devenit treptat o modalitate puternică de a remodela realitatea. Atunci când rapoartele oficiale se băteau cap în cap cu realitatea obiectivă, adesea realitatea era cea care trebuia să cedeze. Oricine a avut vreodată de-a face cu autoritățile fiscale, cu sistemul de învățământ sau cu orice altă birocrație complexă știe că adevărul nu prea contează. Ceea ce scrie pe formular e mult mai important.” 

„După secole de creștere economică și progres științific, viața ar fi trebuit să devină liniștită și pașnică, cel puțin în țările cele mai avansate. Dacă strămoșii noștri ar fi știut ce unelte și ce resurse ne stau la dispoziție, ar fi bănuit că ne bucurăm de un calm celest, lipsit de griji și de bătăi de cap. Adevărul e cu totul altul. În ciuda tuturor realizărilor noastre, simțim presiunea constantă de a face și de a produce mai mult.” 

„În mod paradoxal, cu cât facem mai multe sacrificii pentru o poveste imaginară, cu atât ne agățăm mai stăruitor de ea, deoarece ne dorim cu disperare să dăm un sens acestor sacrificii și suferinței pe care am provocat-o.” 

„În secolul XXI datele personale reprezintă probabil cea mai valoroasă resursă pe care o mai au de oferit majoritatea oamenilor și le punem la dispoziția giganților din domeniul tehnologiei pentru niște servicii de e-mail și clipuri amuzante cu pisici.” 

„Sistemul ar putea să prefere oamenii involuați nu pentru că ar deține vreo abilitate supraomenească, ci pentru că le-ar lipsi anumite trăsături omenești deranjante, care l-ar stânjeni și încetini.” 

„Dataismul declară că universul constă în fluxuri de date, iar valoarea oricărui fenomen sau a oricărei entități este determinată de contribuția sa la procesarea datelor.” (p. 321)

„Atunci când mașinile au înlocuit trăsurile trase de cai, nu am upgradat caii – i-am scos din uz. Poate că e timpul să procedăm la fel și cu Homo sapiens.” 

„Ideile schimbă lumea doar atunci când ne schimbă comportamentul.” 

„Pe vremuri, să ai putere însemna să ai acces la date. Astăzi, să ai putere înseamnă să știi ce să ignori.” 

Vilnius, Lituania