Agenda culturală
Lecturi cu poeţi belgieni
Muzeul
Naţional al Literaturii Române a organizat o serie de lecturi cu poeţi
belgieni, francofoni şi neerlandofoni. Gioia Kayaga, Erik Spinoy, Jan H.
Mysjkin şi Vincent Tholomé au fost la Bucureşti pentru trei zile, în
intervalul 9‑11 octombrie 2019.
Programul
lecturilor a cuprins recitaluri în Sala de lectură a Facultăţii de
Litere din Bucureşti (strada Edgar Quinet 5‑7), în Sala Perpessicius,
spaţiul expoziţional al MNLR (strada Nicolae Creţulescu 8) şi în str.
Cercului 6c. Cele trei lecturi au fost moderate de Doina Ioanid.
Gioia
Kayaga (născută Frolli) s‑a născut pe 9 decembrie 1990, la Dinant.
Într‑o notă biografică precizează că este 50% belgiană, 25% italiană şi
25% burundeză. De parcă asta n‑ar fi de‑ajuns, autoarea adaugă: „Pe
sfert mulatră, creolă uneori, mereu maioneză. Congoleză prin drumurile
bunicului. Mexicană prin prietenii celei mai bune prietene. Malgaşă,
braziliană sau rastafariană când îi vine la îndemână. De curând măritată
cu un bantu burundo‑malaiezian”. De când a scris această notă, „de
curând” aparţine trecutului. Autoarea se duce la Bruxelles, ca să‑şi
facă studiile de master în litere şi descoperă acolo slam‑ul. În 2013,
câştigă premiul „Cuvinte Urbane”, categoria slam. Vârtejul identităţilor
(parţiale) este tematizat în volumul de debut L’arbre sans racines d’un pays sans soleil (2015)/ Arborele fără rădăcini într‑o ţară fără soare. Cel de‑al doilea său volum, Tram 25 (2016)/ Tramvaiul 25, străbate Bruxelles‑ul, de la universitate la cursurile de alfabetizare, de la cartierele înstărite la cele populare.
Erik
Spinoy s‑a născut pe 22 mai 1960, la Alost, în Flandra Orientală. Şi‑a
făcut studiile liceale la seminarul Saint‑Joseph din Sint‑Niklaas,
împreună cu Dirk van Bastelaere şi Tom Lanoye. A absolvit apoi cursurile
de Limbă şi Literatură germană la Universitatea Catolică din Louvain şi
la Universitatea din Viena. În 1994, obţine titlul de doctor cu o teză
despre Paul van Ostaijen. În 1996, este numit profesor de literatură
neerlandeză modernă şi de teorie literară, la Universitatea din Liège.
Ca poet, a debutat în 1988, cu volumul De jagers in de sneeuw (Vânători în zăpadă),
urmat de alte zece volume, primite cu generozitate. „Poezia nu trebuie
să reflecte realitatea”, îşi propune Spinoy, ca punct de plecare al
poeticii sale. „Pornesc mai degrabă de la ideea că poemul este o
intersectare şi o confruntare cu tot felul de texte, limbi, registre de
limbaj şi tot felul de stiluri.” În Susette (1990), se
angajează într‑o confruntare cu poezia lui Hölderlin. Se aud, însă, şi
ecouri din poezia lui Rilke şi Van Ostaijen, ca să nu mai vorbim de
„corespondenţa dintre Susette Gontard şi Hölderlin”. Spinoy îşi doreşte
ca poemele sale să fie complexe, dificile, postmoderne, echivoce,
ironice şi ilizibile.
Jan H. Mysjkin
s‑a născut în 1955 la Bruxelles, locuieşte din 1991 la Paris. A publicat
zece volume de poezie în neerlandeză, printre care Aritmetica atingerii sau Ş.a.m.d., ş.a.m.d…
A tradus nenumărate texte scrise de autori clasici şi contemporani,
atât poeţi, cât şi romancieri. În ultimii ani, a publicat peste optzeci
de poeţi şi prozatori români, în diferite reviste belgiene, neerlandeze
şi franceze, şi în volum, Ion Creangă, Ioan Slavici, Max Blecher, Mihail
Sebastian, Nichita Stănescu, Constantin Abăluţă, Matei Vişniec, Daniel
Bănulescu sau Doina Ioanid. În colaborare cu Doina Ioanid a publicat
două antologii de poezie flamandă contemporană în româneşte, două alte
antologii de poezie neerlandeză şi, în volum, prozele şi poemele
avangardistului flamand Paul van Ostaijen.
Vincent
Tholomé s‑a născut la Namur, pe 20 noiembrie 1965. Încă de la debutul
său, din 1999, şi‑a făcut un nume ca performer de texte, alături de
poeţii francezi Christophe Tarkos şi Charles Pennequin, coredactorii săi
la revista Tombe Tout Court, mai târziu TTC. La fel
ca tovarăşii săi de drum, acordă o mare atenţie argoului şi foloseşte
deseori repetiţia ca proces stimulant. Vincent Tholomé şi‑a făcut
reputaţia de om de scenă; a făcut performance în compania muzicienilor, a
videaştilor, a cântăreţilor sau a altor autori performeri, atât în
Belgia, cât şi în străinătate. Totodată, face parte împreună cu Laurence
Vielle, Christian Duray, Dominique Massaut, Frédéric Saenen, Mathieu Ha
şi Daniel Hélin din „Big Band de Littératures féroces”. S‑a făcut
remarcat încă de la publicarea volumului Bang! (2000). Alte volume notabile sunt Tout le monde est quelqu’un (2007)/ Toată lumea este cineva, Kirkjubaejarklaustur (2007) şi Cavalcade (2012)/ Cavalcada. În 2011, a primit Premiul Trienal de Poezie al Comunităţii Franceze, pentru volumul The John Cage Experiences (2007)/Experienţele lui John Cage.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu